Eu sunt mică, dar mi- e dor:
De mirosul florilor,
De zumzăit de albine,
Şi de lunile mai pline,
De un soare şi- o lumină,
Ce fac viața mai senină!
Te rog, Bune Dumnezeu,
Să mai iei din acest greu,
De iarnă, de peste noi,
Adu iarăşi înapoi,
Zâna bună, primăvară,
Ce- o aşteptăm să răsară,
De la primul ghiocel
Până-n maiul florilor,
Dând viul- viu zorilor,
Şi culori apusului,
Ca aripile visului,
Să-mi fluture dorul greu
Fii primăvară, mereu!