Il stiam din clasa a noua de liceu si chiar aveam o simpatie aparte pentru el, niciodata nu am relationat insa, mai ales ca eu eram destul de introvertita si foarte greu comunicam cu oamenii noi din viata mea. Ne-am imprietenit in clasa a unsprezecea, cand am fost impreuna la olimpiada nationala de pedagogie, acolo urmand sa ne apropiem si sa capatam o afinitate aparte unul fata de celalalt, afinitate ce s-a tradus intr-o prietenie de doua luni jumatate, in care el mi-a povestit o multime de experiente si eu lui asemenea, devenind confidenti mutuali. Imi parea rau ca nu ne-am apropiat mai devreme, mai ales ca el era in clasa a doisprezecea si a si plecat intr-un oras mare sa studieze psihologia, plecarea aducand cu ea, lipsa totala a unuia pentru celalalt, intrucat nu ne-am mai revazut.
Noul meu prietem era foarte expansiv, sincer si absolut nebun. De exemplu iubea in paralel doua colege de clasa, una fiind prietena oficiala, cealalta fiind prietena mult visata, amandoua, intre ele cele mai bune prietene. Venea si ma striga ca un Romeo la balcon. Imi spunea ca trebuie sa vorbim iar eu il chemam sus, ca cica-s singura, el venea, intra si primul lucru pe care mi-l spunea era, ca sunt norocoasa ca adora prietenia noastra pentru ca, altfel, asa m-ar fi invartit dintr-o camera in alta. Eu stiam ca e in stare, pentru ca il vazusem cu multe din fetele din liceu dar cumva niciuna nu se potrivea firii lui instabile, oricat ar fi ajuns sa-i placa el cauta o urmatoarea darintre noi nu era acea scanteie, decat la nivel spiritual mai bine zis, am devenit un apendic psihologic al lui, in care si-a varsat cele mai intime trairi.
Cea mai tare dintre povesti a fost cea cu mama lui, curtata de un tip cu bani, pentru ca era divortata de ani de zile de tatal sau, un preot ce o supusese la o viata chinuita si despre care amicul meu avea cosmaruri negre, in care acesta-l batea, fiind salvat de bunica din parte mamei. Mama traumatizata a trecut la viata de maicuta, spunea el, insa iata ca s-a ivit un fost iubit cu bani, din tinerete, care era dispus sa faca orice pentru ea, desigur la pachet cu baiatul, care a devenit complicele celui ce-i aducea garantia unei vieti mai bune. De ce facea asta, de ce-si impingea mama in bratele unui bogatas, in primul rand mi-a explicat ca el pleca si nu dorea s-o stie singura, mai apoi complexul saraciei il transformase pana in rarunchi si el isi dorea sa iasa din stare aceea. Nici nu mai stiu daca povestea de dragoste mai este si acum, daca era cu adevarat, dar detaliile cu buchetele de flori, cutiile de ciocolata si un casetofon cu CD cu casti primit cadou, de la viitorul tata, ma faceau sa-i sorb fiecare vorbulita, bucurandu-ma de infiriparea unei legaturi de dragoste intre o femeie lovita de seceta sentimantala si un barbat, cu adevarat atent.
Lipsa banilor nu era o problema grava pentru amicul meu. Avea capacitatea intelectuala de a da meditatii la engleza si a face impreuna cu copii de scoala temele, suplinidu-si astfel lipsa de venituri, de asemenea nu cumpara decat in momentele optime anumite articole, un exemplu in acest sens este ca ne-a invata pe mine si pe fratele meu sa mergem in piata centrala dupa ora sase seara, cand un pietar dadea trei kiwi cu zece mii de lei, odata invata lectia mancam toti trei in fiecare seara kiwi, pana a venit vacanta. Era spiritual si inventiv, la mine la majorat a venit spunandu-i gazdei ca merge la o conventie de psihologie, cum tocmai fusese la olimpiada, asta pica de minune. Cand gazda l-a intrebat cum se cheama a spus: Psihologia, ultima frontiera. Se ispirase din Star Treck dar minciuna a prins si,cand gazda a sunat-o pe mama lui si i-a spus despre iesirea de seara, aceasta i-a spus despre conventie psihologului ce lucra la primarie in satul unde locuiau aceasta fiind foarte dezamagita, ca ea nu primise invitatie. Adica, ce sa mai vorbim prietenul meu starnea furtuna, totul doar pentru a-si trai aventurile.
Cand si-a luat costumul pentru balul de absolvire s-a laudat ca a cerut doua costume aproximativ asemanatoare, insa unul era cu vreo cateva sute de mii mai scump, a probat cele doua costume in paralel, cu diferiti prieteni, timp de o saptamana, pana a inlocuit fiecare element al costumului scump cu cele ale celui mai ieftin, pretul de pe umeras fiind astfel inversat, stiu este furt, escrocherie, i-am zis-o si eu si inca o sustin dar modul in care facea el toate aceste lucruri, mecanismele cu care isi tragea jarul pe turta lui, ma fascinau, pentru ca eu eram o fata cuminte, care se-nrosea la fiecare detaliu picant sau poveste despre gesturi de astea ilegale.
Inainte de bal o saptamana nu si-a facut freza, nu s-a barbierit s-a imbracat cu cele mai comune haine si mi-a zis in fiecare zi ca vrea sa fie regele balului dar ca absolut nimeni nu poate duce constant o imagine de om superb daca nu introduce momente de contrast, cu cele de forma maxima fizica. Ca sa vezi ca i-a iesit pana si asta, din cele sase clase a doisprezecea a iesit cel mai frumos, regele balului, reusind sa-si ridiculizeze un adversar caruia i-a oferit propria coroana in ideea ca el considera ca acesta este adevaratul rege, el nemeritand titlul, tipul in cauza a inceput sa tremure de nervi, iar prietenul meu s-a simtit razbunat pentru toate umilintele din cei patru ani si pentru fiecare din gagicile furate, doar cu atractia financiara, pentru ca fizic,el ii era net superior.
Zilele noastre au fost superbe, ne intalneam in parc si vorbeam ore in sir, ieseam in oras cand erau evenimente pe centru il ajutam sa-i scrie biletele noii sale iubiri, a fost alaturi de mine zi de zi, cand am avut amigdalita si am stat doua saptamani in spital, a fost cel mai bun prieten al meu, baiat, cea mai frumoasa prietenie cu un baiat din toata viata mea si mi-a parut asa de rau ca el a plecat si de atunci, nu ne-am mai vorbit decat de doua trei ori la telefon si atat.
Bineinteles din orice relatie sau experienta ai cate ceva de invatat, pe mine prietenul meu m-a invatat sa deschid baierele sufletului sa ascult si sa ma confesez, sa am incredere in mine si sa lupt pentru a reusi, pentru ca in lumea aceasta mare, in orice imprejurare toate se reduc la tine insuti si atunci, tu trebuie sa-ti folosesti toate resursele sa te sustii acolo unde vrei sa fii sau sa te conduci unde trebuie sa ajungi.