Am curs peste timp si spatiu, m-am imprastiat peste priviri, ganduri, idei ce s-au nascut pe retina spiritului, sunt toata gata sa-mi declar lumea prelunga si nesfarsita, din interiorul meu in care visele sunt albastre si iubirea mi-e eterna. 

Ne plimbam de nevoie prin căldura de afară. Sictiriţi de fetele comune şi acre.
Fierbinţi din creştet până în călcâie cu gândul la răcoarea ce se degajă din aer
ul conditiont de acasă pentru cei care au, sau la cea a frigiderului pentru cei care nu au.

Te astept pe o plaja la capat de lume, intr-o singuratate in care se sparge vocea marii, sa-mi prind de tine albastrul ochilor, sa-ti prinzi in juru-mi bratele, sa adormim la intrarea

In care te trezeste mirosul de cafea si imbratisarea calda a iubitului, care-ti sopteste, ca poti sa mai amani trezirea, dar cafeaua te cheama sa lasi somnul deoparte.

Am umblat deseori prin lume cocosata sufleteste de semne de intrebare, ale caror raspunsuri s-au aratat sau au nascut alte intrebari. Azi ma scutur de orice nesiguranta ce naste interogatia, aleg sa ma intreb, doar pentru a afla ce sunt eu in raport cu exteriorul, ce ma reprezinta si ce nu.

Tu mi-ai gasit pantoful pe treptele sufletului tau.
Aveai timp sa ma prinzi pe mine, insa m-ai lasat sa fug fiindca iti place sa cauti, sa mai testezi inca al cui poate sa fie pantoful.

Am scris ca mi-e dor de tine.
Am scris copilului din mine ca vin zile in care-i voi fi oglinda din nou. 
Am scris povesti despre voi si eu.

Subcategorii