M-am trezit azi dimineata cu miros de mare, cu sunetul valurilor in timpane si cu dor de nisip fierbinte sub talpa mea prea odihnita. Marturisesc, ea ma cheama la malul ei an de an si dupa-mi bantuie fiecare vis al noptii, pana ne revedem. Suntem suflete pereche si, pot spune ca este cea care ma dezbraca de tot ce inseamna restrictii caci pe plajele ei domneste armonia prieteniilor spontane si a momentelor de relaxare. Marea te asteapta dupa un drum lung si obositor pe care-l mai scot din plictiseala campurilde de Flaorea Soarelui, pe care eu le ador si faptul ca, de obicei se calatoreste noaptea, astfel fiind mai placut ca zorii unei noi dimineti, sa te gaseasca deschis spre posibilitatile estivale ale litoralului. Am ajuns la noua dimineata in Constanta si ne-am recunoscut gazda dupa cosuletul cu flori ornametale pe care ne spusese ca o sa-l aiba in mana. Doamna R. ne-a condus la apartamentul ei unde ne-a oferit pe langa cazare o primire calda de dimineta pana noaptea si o atmosfera, asa, de casa de vacnata ca cele din Travel and Living specifice locuintelor estivale, cu un plan deschis si cu multe accesorii deosebite.Cu tamplele gata sa ne bubuie, ce ceafa greoaie dar cu ochelarii de soare la ochi ca sa mai ascundem urmele unei nopti pe drumuri, nu am avut stare si ne-am facut gata de plaja pentru ca nu puteam sa stam pierzandu-ne timpul. Asa ca am ajuns la marea cu plaja, soarele, nisipul si oamenii sai, si am bifat exact patruzeci de minute de plaja si o imprietenire efemera cu o tipa din Constanta, mama a cedat marturisindu-mi ca nu mai rezista e prea mult pentru prima zi, asa ca ne-am retras inspre casa de vacanta, unde nu ne-am pus la somn ne-am pus din nou pe plimbari pe la magazinele unui centru comercial din apropiere. Prima noapte ne-a gazduit oboseala dar ne a si rapit-o intre pernele si ceasafurile satinate, a doua zi fiind atat de fresh amandoua, incat la sapte eram in picioare. Cafeluta de vis a doamnei R. ne astepta aburind pe masa din bucatarie, vremea se anunta superba si iata-ne gata de aventura unei zile complete de plaja. Am plecat la Mamaia cu un autobuz, unde ne-am rasfatat pe plaja, de dimineta pana dupa-amiaza racorindu-ne in mare si savurand placerea de a absorbi soare in pelea noastra ce s-a inchis vazand cu ochii. Urmatoarele doua zile pe litoral au fost pline de plaja, soare, priviri si mare calda si calma, apoi am primit un telefon prin care am fost anuntate ca domnul V. prietenul care ne recomandase gazda din Conastanta, ne va conduce in turul orasului.
Eram deja bronzate bine cand am pornit in plimbare prin frumosul port Costanta. Am ajuns sa iubesc orasul cu toata istoria lui veche si multiculturala. Am adorat mozaicurile romane si privelistea din turnul de moscheie, priveliste ce dezvaluie portul, piata superba si cladirile semnificative istoric. Pe esplanada am vazut Cazinoul, despre care pot spune ca se afla intr-un abandon ce ofenseaza bunul simt, mai ales ca este o constructie superba, am avut ocazia de a mi achizitiona de la un targ de carti unul din volumele lipsa ale colectiei Fundatia de Asimov, volum pe care l-am tot cautat. M au impresinat enorm si statuile lui Eminescu si a Veronicai, locul unde aproape toate miresele din Constanta vin si fac poze pentru albumul de nunta, mie mi se pare usor rasuflat, dar povestea de iubire a celor doi m-a facut sa am fiori la vederea statuilor.
Asadar am realizat inca o data ce tara frumoasa avem, ce oameni ospitalieri si rafinati sunt romanii, sau cel putin cei pe care i-am intalnit eu. Dupa turul orasului, seara urmatoare domnul V. si doamna L. ne-au rasfata cu o cina la dumnealor acasa, impreuna cu gazda noastra am petrecut astfel niste momente unice si pline de armonie, iar poveste cu Regasirea, scrisa pe blog este chiar povestea lor de dragoste. Era o zi superba de luni si eram atat de fericite incat daca ne intrebai de ce suntem asa distrate puteam spune ca suntem in Rai. Da, am stat inca o data la plaja si apoi ne-am retras la o sesiune de shopping care ne-a destins si ne-a apropiat pe mine si pe mama, impartasind paisunea pentru noile trend uri. Aveam o seara libera inainte de ultima zi de stat la mare asa ca ne-am dus la delfinariu, unde am descoperit un spectacol minunat cu munca multa si rabdare cu doua femele delfin inteligente si frumoase care au meritat toti banii. Asadar, ziua ultima a incursiunii noastre estivale pe litoral a sosit. Ne-am trezit tot devreme. Am ajuns la sapte jumatate pe plaja, ne-am tolanit in aerul umed si sarat al marii inca neincalzita de soarele ce abia se ridica din linia de orizont, stiam ca trebuie sa inmagazinam cat mai multa senzatie de plaja, mare si nebunie litorala, stiam ca gata, vom parasi marea pentru frumosul nostru munte, dar eram sigure ca nu am putea face schimbul definitiv intre cele doua.
Am trait la plecarea inspre casa putin periculos, negasind imediat parcarea de unde pleca autocarul spre Valcea. Totul s-a rezolvat cu ajutorul unui taximetrist si al soferului care ne-a raspuns politicos la telefon si ne-a explicat ca eram la cincizeci de metri de locul unde avea el sa vina. Pe terasa din autogara, in fata a doua cafele am hotarat ca ne e dor de munte dar si ca nu vom mai pierde ocazia de a vedea marea ne vom intoarce iar si iarca in cantecul acela. A fost o aventura de sase zile, a fetelor, un rasfat pe care l am meritat si care ne-a implinit prin senzatii si trairi minunate. Daca ar fi sa inchid in suflet ca intr-un glob experienta de vacanta ca apoi sa pot sa ma refugiez in ea in orice moment ar fi o senzatie unica si profunda ce m-ar umple de vise cu valuri, rasarituri si plaja. Multumesc jocului destinului care mi-a aliniat sortii asa incat sa ne bucuram de toate aceste experiente si sa fim rasfatate si iubite de tot si toate in vacanta noastra.