ma striga marea cu dor de un mal

Am fugit amandoi de mana sa-l prindem, sa-l capturam pe cer. Ni se parea ca mai avem putin si apoi ori tu te-mpiedicai si el fugea, ori eu ramaneam in urma si tu ma trageai taras, iar linia unde cerul saruta pamantul, locul unde aveam sa ridicam un acasa, se tot indeparta.
Stii, dragul meu aseara am pictat casuta mea si a ta, am picatat-o cu stanga caci dreapta mea e-n stanga ta, legate in goana dupa linia orizontului. Deci fugeam si pictam. O casa din linii ce se frangeau ca visele noastre, ca pasii ce gonesc peste pamant cu ritmul ce-l impune dorul de cer.

Ne-am intalnit undeva intr-o lume paralela. Dreapta mea era stanga si stanga mea era dreapta. Eu aveam inima in partea cealalta a pieptului dar tu ai gasit-o imediat. Am vrut  sa-ti intorc bataile inimii, sa nu le mai simt vibrand, atunci mi-ai spus ca ceasul care a dat inapoi ultimul ticait, aici in aceasta oglindire, in tocmai aceasta paralela in care ne-am intalnit, a stat. Am plans cu ochiul drept ce aici era stangul, am schiopatat cu piciorul stang ce acum mi-era cel drept.

s-a asezat o iarna intre noi doi

Azi noapte se facea ca-mi cresteau aripi.
Tu insa ma asteptai cu usa coliviei deschisa si cu un te iubesc de ceara, incremenit pe buzele-ti reci.
Am zburat direct in bratele tale, desi intrarea in colivie era stramta rau, practic pe jumatate din mine, asa ca mi-am abandonat aripile frante la usa.

Am plecat schiopatand prin lume. Asta pana intr-o zi cand am vazut ca eram o Cenusareasa in pantoful nepotrivit.

Copilo, pune-ti mana pe inima mea.

Traiesc in luminile scenei. Respir odata cu publicul. Rad cu el. Plang cu el. El ma iubeste si traieste odata cu mine. Azi, totusi m-a asteptat o casa goala. Ca o iluzie, am simtit umbra celor dragi candva prezenti.

Subcategorii